Scânteie Politică

Campania electorala – acel moment cand toti zambesc frumos de pe afise

Super! De cateva zile a inceput campania electorala si desigur ca nu exista cutie postala in oras care sa nu aiba minim doi fluturasi electorali, panou electoral care sa nu aiba minim 4 afise electorale cu diversi candidati si emisiune fie ea de divertisment care sa nu aiba minim un candidat la Primarie, invitat.

La mine in oras s-a batut recordul la numarul de candidati inscrisi in cursa pentru a fi primari. Cred ca la Biroul Electoral Municipal s-a lucrat in schimburi pentru primirea atator dosare.

Ma uit la unii candidati si ma gandesc ca eu nu i-as lasa sa sa-mi administreze nici o curte cu oratanii, d’ apai sa-mi administreze orasul. Mai jos cativa care mi-au atras atentia, restul ori sunt ilustri necunoscuti ori nu-mi inspira efectiv nimic.

Stiu ca nu incepuse aceasta campanie electorala si am vazut un banner cu mesajul ” Cine are grija de mine? ” si cu o figura de copilas inocent. Sincer, dar sincer vorbesc m-am gandit ca e reclama la un nou magazin pentru bebei sau ceva asemanator. Cateva zile mai tarziu, trecind prin acelasi loc, soc si groaza -vorbesc serios!, bannerul era mutat pe o alta parte a cladirii si in locul lui un alt banner, clar electoral de data asta, cotinuarea primului mesaj „Ati ghicit! E tati!”, „tati” era un candidat independent (parerea mea e ca e independent de decenta si bun-simt, ma intreb cum sa-ti folosesti copilul sa te promovezi ?) insotit desigur de o mutricica inocenta de copil. Nu stiu daca e copilul lui, nu am facut investigatii, insa stiu ca nu l-as vota niciodata pe Cornel George Comsa, pentru niciun post. Exploatarea copiilor e josnica! Exploatarea imaginii unui copil, la fel.

Orasul Brasov este condus si stors de ani de zile de acelasi om, George Scripcaru. Am cunostinte care spun ca „dar orasul arata foarte bine, normal ca pe el il votez”. Normal! Numai in Romania un individ care este trimis in judecata de catre DNA pentru luare de mita si abuz in serviciu, mai poate candida sa ocupe o functie publica in orice fel de aparat de conducerea statului, a urbei, a orice are legatura cu viata tarii, implicit a cetateanului de rand. Si desigur ca nu o sa se inzdraveneasca societatea nostra atata timp cat in vocabularul unui elector de rand exista expresia asumata „da mai, a furat, dar macar a facut ceva si pentru oras”. A facut cineva vreodata un exercitiu de imaginatie sa vada cum era daca nu se fura niciun leu?  Cam cate s-ar mai fi facut? Nu, e mai simplu sa nu.

Mihai Sturzu, fost membru Hi-Q, fost membru PSD Bucuresti, candideaza independent la Primaria Brasov. Mie mi-a placut maxim declaratia lui din momentul in care si-a dat demisia din PSD, dupa scandalul Colectiv si proteste spunea  ca  demisionat deoarece PSD-ul nu se distanta de comunism. Oai! 🙂 Serios? 🙂 El a trebuit sa ajunga deputat PSD sa realizeze asta, eu realizez asta numai citind declaratiile de presa ale liderilor PSD. Oai! 🙂

M-a luat durerea de cap, in pre-campanie din cauza lui Catalin Leonte. Eram efectiv ametita, nu stiam cum e la PSD. Azi candidezi din partea PSD, maine nu mai candidezi din partea PSD, ci candidezi independent, apoi candidezi iar din partea PSD, apoi?  Pana la urma s-a stins conflictul intern din PSD si Catalin Leonte candideaza independent iar Razvan Popa candideaza din partea PSD. Pot doar sa-mi imaginez ce jocuri de culise, manevre si promisiuni au fost facute pentru ca lucrurile sa fie aranjate asa. Insa singurul care are de pierdut din tot acest schimb este tot electoratul pentru simplu motiv ca nu este luat deloc in serios. Eu una nu as putea vota cu un partid care se joaca asa cu mine si nu ma respecta. Un partid real trebuia ca de acum patru ani sa-si „creasca” un candidat la postul de Primar, nu sa ma ameteasca cu „Catalin/Razvan” si vice-versa pana sa mi se faca sila de tot si sa prefer sa plec din Brasov in ziua votului.

Adrian Atomei, fost vice, fost PNL, fost … Efectiv imi venea sa scriu un cuvant frumos. Nu-mi mai vine. Nu mai am eu cont de Facebook, ca citam acum niste declaratii mai vechi de ale lui imptriva lui Scripcaru si apoi niste declaratii mai noi in care spunea ca „nu exista persoana mai potrivita pentru ocuparea acestei functii decat George Sripcaru”, sau ceva asemanator, citam din memorie. Pacat!

Cristian Macedonski, sau Mace. FDGR. Mie cel mai mult imi place cum organizeaza dansul Ocktoberfest. Cel mai mult! Si atat! Sa ne intelegem, am avut timp sa ne lamurim ce inseamna un „neamt” in fruntea tarii, eu una nu cred ca vreau sa vad ce insemna altul in fruntea orasului.

Ma gandeam sa votez cu Mariana Sebeni. Pentru ca e singura femeie in cursa si pentru ca vorbeste frumos. Dar stai, asta nu este vot rational, este vot emotional. Adica este ceva de genul „alegem raul cel mai mic”.

Nu sunt in Brasov in ziua votului, nu pot veni sa votez, nu pot vota altundeva pentru ca sunt locale (apropo, sunt alegeri locale nu nationale-nu te poti plimba din oras in oras sa votezi candidatul care-ti place, pentru ca il votezi doar la tine in oras) si da, este un singur tur de scrutin. Daca nu il votezi acum pe cel care iti zambeste cel mai frumos de pe posterul electoral, alta sansa mai ai doar peste patru ani. Sau daca o sa candideze la parlamentare, in toamna. Deci mai are el (candidatul, in general) sanse sa fie votat de tine, alegatorule.

Intamplarea sa locuiesc in Brasov, a facut sa-i si cunosc de-a lungul vremii pe unii dintre candidatii de acum de la Primarie. Desigur ca nu am pretentia ca dansii sa-si aminteasca de mine, insa eu imi amintesc de ei. Acum foarte multi ani, l-am cunoscut pe Mihai, era in Hi-Q, eu eram din intamplare in Piata Sfatului si el canta. Pe Adi Atomei l-am cunoscut acum cativa ani cand PNL a re-deschis pentru scurt timp (din pacate) Casina Liberala, pe George Scripcaru l-am cunoscut acum multi ani intr-un restaurant care nu mai exista si nici macar numele nu mi-l amintesc, insa am avut cele mai multe schimburi de replici doar la FOTE 2013 cand eu eram voluntar si el era presedintele (cred) al FOTE 2013 iar pe Catalin Leonte l-am cunoscut la teatrul Sica Alexandrescu acum 4 ani. Asa cred ca i-am cunoscut si pe ceilalti, tangetial, in orasul pentru a carui conducere administrativa candideza acum. Ca si politicieni insa ii stiu din fapte si din presa, din declaratii si din conduita, din promisiuni, acuzatii la adresa lor si  felul in care au ales sa raspunda acestor acuzatii. Ii stiu dupa platforma electorala, dupa pozitionarea pe esicherul politic si dupa realizari.

Stiu ca ce am scris acum e asa, un pic in zeflemea. Ar trebui sa scriu ca este un pamflet? Habar nu am, dar nu e. Vreau insa sa inchei intr-un mod serios. O sa redau din nou o idee despre care am scris si in perioada alegerilor prezidentiale. Nici nu ma citez, ca tot eu am scris. Votul schimba doar balanta puterii, nu politicienii. Politicienii se schimba cand noi vom da tarii o alta clasa politica, iar asta se va intampla cand vom fi capabili de a crea noi politicieni. Cand vom fi real interesati de tara si de viitorul ei, cand nu vom fi interesati de mite sau pomeni electorale, cand nu vom mai accepta abuzuri. In momentul in care vom fi mai interesati de educatie, nu de mondenitati, in momentul in care ne vom lua timp sa citim macar 5 randuri despre ce a realizat un candidat in viata lui de pana la momentul candidaturii, cand nu vom mai fi asa de fatalisti si cand nu vom uita ce au promis unii si ce nu au facut, cand vom avea cultura civica de a vota asumat un candidat, nu emotional, atunci da. Atunci si noi vom fi respectati. Pana atunci, dau muzica mai tare (canta Nirvana in casti 🙂 ) si ma gandesc ca probabil voi scrie frumos in 5 iunie despre cu totul si cu totul alt subiect decat cel al alegerilor locale si al prezentei la vot.

Standard
Scânteie Culturală

Noaptea Muzeelor

In week-end la Brasov si nu numai.

Initiata in Franta, acum 12 ani, aceasta noapte sarbatoreste cultura europeana si este o invitatie adresata mai ales celor care nu frecventeaza un astfel de mediu.

Este un concept prin care cultura este adusa mai aproape de un om care este foarte prins in cotidian si care are nevoie de o doza de „altceva”.

Mie una imi place mult ideea aceasta de petrecere a timpului liber sambata seara, mai ales ca nu este o chestie pe care o faci mereu, adica sa vizitezi un muzeu. Sau noh, eu nu o fac mereu.

Pentru cei care nu stiu, intrarea este libera sambata seara in muzeele urmatoare in intervalele orare mentionate.

Mai jos lista cu muzeele deschise in Brasov:

Muzeul de Arta Brasov  18:00-24:00

Muzeul de Istorie incepind cu ora 17:00, nu se specifica ora de inchidere

Castelul Bran 20:00-24:00

Casa Muresenilor 18:00-24:00

Casa „Stefan Baciu” 18:00-23:30

Ne vedem in oras, sambata seara! 🙂

Standard
Uncategorized

De ce nu Facebook

Am avut foarte multi ani cont de Facebook. De Facebook am aflat cand imi vizitam un prieten bun la Bruxelles, de la o tanara nemtoaica venita cu o bursa de jurnalism care scria atunci despre alegerile europene.

Mi-a placut Facebook. Maxim pot spune. Eram asa incantata de el, imi schimbam poza de profil lunar (fiind atunci narcisista, pozele erau foarte faine :)) ) si aveam mare grija ce poze postez la mine la profi, Doamne fereste sa fi fost una care sa nu treaca de CTC-ul meu foarte strict ca nu aparea pe nicaieri.

Si il foloseam la multe.Citeam presa de peste tot, ca dadusem like la multe ziare si reviste din tara si strainate si imi apareau toate in News Feed, ce sens mai avea sa caut eu la favorite site-ul lor? Vorbeam cu mama si cu sor-mea, vorbeam cu toata lumea si dadeam like-uri si comentam si mda, multe faceam.

Pana cand s-au intamplat doua chestii. Unul a fost ca am primit un mail de la Facebook (l-a primit toata lumea, dar nu stiu cati l-au citit) in care mi se spunea cam in ce fel se schimba politicile de confidentialitate si cum o poza de exemplu postata la ei pe site vreodata, ramane proprietatea lor pururi, chiar daca eu am sters-o. Cum in viitor nu numai ca se va afisa locatia in care esti, dar pentru ca reclama este sufletul comertului, daca iti vei da „check-in” intr-un loc, vrei primi automat meniul, promotiile, discount-urile tuturor magazinelor si restaurantelor din zona in care te afli, carora le-ai aratat vreodata „aprecierea”. Marketingul va fi din ce in ce mai agresiv cu mintea utilizatorului de Facebook care oricum este semi-dependent de el. Si al doilea lucru, bine sunt mai multe, dar al doilea a fost ca mi-am amintit de „1984”. Ati citit „1984”? Este o carte geniala scrisa de Orson Welles despre viitor, cartea este o distopie, insa realitatea seamana mult cu ce a putut sa scrie dl Welles in 1948. Sa ne intelegem, nu sufar si nu am suferit niciodata de teoria conspiratiei, insa este foarte clar ca tot ce insemna Facebook nu mai este demult o platforma de socializare ci o platforma de adunat informatii care folosesc companiilor de marketing, de statistica si de PR.

Pe langa asta, pentru ca eu eram narcisista si ma uitam cate like-uri am, am vazut cam ce nociv e asta pentru psihic. Normal nu este sa te trezesti ca iti verifici telefonul de cateva ori pe ora sa vezi cui i-a mai placut poza ta. Irelevant ca Dan de la Constanta mi-a dar like la poza, eu pe Dan l-am vazut o singura data in viata mea, nu stiu cat era de importanta parerea lui despre mine si poza mea.

Si acum sufar cand ies in oras cu prietene si prietenii si ii vad ca dau cu degetul pe ecran, „sa vada ce s-a mai intamplat” pe Facebook? Pai ne intalnim sa vedem ce am mai facut noi, nu niste prietenii care in multe cazuri sunt doar virtuali, isi etaleaza ultimele cuceriri, isi dau „check-in” in ultimul local de fite din oras, sa se vada ca ei pot si au cu cine, se simt „blessed” ca ajung la Notre-Damme, uitind ca ajungind la Notre Damme nu trebuie sa stie nimeni ca te simti tu „blessed” ci efectiv sa te simti asa. Pot continua cu exemplele de genul asta pana ma dor degetele de cat scriu.

In 2011, cand a fost „Primvara Araba”, toata lumea s-a mirat de cat de repede s-au mobilizat toti cei interesati sa iasa in strada si asta numai datorita mobilizarii pe Facebook, Twitter si My Space. In 2013 in Romania, stiu exact ce a insemnat mobilizarea in  Brasov utilizind Facebook. Insa atunci mi-am dat seama si cam ce inseamna sa uiti ca tu ai ales ce inseamna „News Feed”, ca tu singur ai ales ce apare acolo si ca alegind mereu ce sa citesti, aparind mereu in fata ochilor tai ce vrei tu sa apara, uiti ca exista si alte pareri, alte opinii, uiti sa discuti argumentat „pai daca asa scrie pe Facebook”. Daca asa scrie pe Facebook, nu este neaparat adevarat sau corect, pot spune ca din contra.

Asadar, in incheiere, acesta nu este un expozeu impotriva Facebook, este doar suma motivelor pentru care am renuntat eu la Facebook.  Hai la o cafea in oras si lasa telefonul deoparte, sa vezi ce frumos e acum peste tot, adica peste ecranul telefonului tau. 🙂

Standard
Scânteie Socială

2%- un dar

Daca nu i-ati redirectionat inca nicaieri, va rog sa nu-i lasati pe mana statului sa ii redirectioneze el unde vrea. Eu ma simt sincer bine, ca efectiv aleg unde merge o parte din impozitul pe venitul pe care l-am avut anul trecut.

Anul asta am decis sa-i redirectionez catre Fundatia „Bucuria Darului”. Fac lucruri uimitoare, sunt seriosi, ii cunosc personal si incerc sa-i ajut cum pot. Mai multe detalii despre ei si despre cantina „Multumesc” gasiti pe site la ei. Adica aici http://www.bucuriadarului.ro/fundatia-bucuria-darului/

Timp mai este pana pe 25 mai.

Standard
Scânteie Socială

Genocid

Ieri dimineata inainte sa plec la serviciu, ma uitam la stiri, ca in fiecare dimineata. Si m-a cuprins o stare groaznica, stare ca nu m-a parasit nici acum si de care cred ca am povestit cu toata lumea zilele acestea.  O stare de oroare cu privire la specia umana si mai exact la „patronii” romani ai oricarei afaceri minuscule sau majore din tara asta care fac afaceri cu statul.

Sa explic, ca sa nu creada cititorii (am auzit ca numarul cititorilor a crescut la 12 saptamana acesta, apropo) ca am ceva cu „patronatul roman”.

Ceea ce s-a intamplat cu Hexi Pharma m-a lasat fara cuvinte si cu un gol in stomac. Daca sub-oamenii aceia nu au participat la un genocid modern, contemporan, nu stiu ce altceva au facut. Desigur, comunicatul Procuraturii este mult mai simplu iar punerea sub acuzare mi se pare chiar usoara, insa din punctul meu de vedere sub-oamenii aceia au comis crima in masa, genocid, compania Hexi Pharma nu ar trebui sa fie urmarita penal doar pentru „participatie improprie la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor” …  Pentru cine nu stie, aceasta companie este banuita ca a comercializat dezinfectanti diluati pentru spitalele din Romania, diluati cam de 10 ori. Sa ne amitim numai cati tineri au murit in spitale dupa tragedia din Colectiv din cauza bacteriilor din spitale. Pai cum sa nu fie bacterii in spitale daca dezinfectantul este diluat de 10 ori???

Ministrul Sanatatii, Victor Sarbu declara saptamana aceasta ca produsele neconforme vor fi retrase si firma va fi amendata cu 40 000 de lei. M-a busit rasul, ca sa nu ma buseasca plansul. Hexi Pharma are datorii de 23.426.229 lei si a solicitat deja intrarea in insolventa, de unde o sa platesca amenda?

Stiu ca cea mai aspra pedeapsa prevazuta de Codul Penal al tarii noastre este inchisoarea pe viata, nu stiu insa daca se poate aplica pentru nenorocirea pe care au savarsit-o sub-oamenii acestia de-a lungul anilor, in mod repetat si constient, sa ne intelegem, nu intr-un acces de furie, ci repetat, sistematic, constient, pentru bani. Pentru cat mai multi bani, pentru profit. De aceea au „zadarnicit combaterea bolilor”, pentru bani …De aceea probabil au murit oameni, nu se stie cati, nici nu cred ca am putea afla. Nici nu se stie daca persoanele acuzate vor fi gasite vinovate, desigur doar daca dau de un procuror demn si de un judecator si mai si. Nu pot decat sa astept sa vad rezultatul si sa incerc sa gasesc ceva care sa acopere socul si golul…

Mai jos o fotografie de la Colectiv. Am facut-o pe 7 Noiembrie la ora 21:34, acolo…IMG-20151107-WA0019 (1)

 

 

Standard
Scânteie Călătoare

Zi de primavara-toamna pe cararile patriei

Din ciclul cat de mult imi iubesc tara si cat de mult ma enerveaza conducatorii ei care nu o iubesc deloc, azi despre Racos.

Fiind zi libera, a doua zi de Paste, am facut si noi ca oamenii liberi o drumetie intr-un loc de interes turistic. A fost ales Racosul ca destinatie, asadar am purces la drum. Nu stiu sa zic ce national e ala, ca european nu e sigur, iar autostrada cu atat mai putin (am fost pe vreo doua in Romania si sigur nu era una dintre ele). Pe drum, trecind prin judetul vecin si prieten Covasna, am vazut mai multe panouri de genul „Acest drum a fost reabilitat cu sprijinul Consiliul Judetean Covasna”, stiu ca se practica deoarece si la mine in judet sunt pancarte de genul. Insa tot ma mira si ma enerveaza. Pentru ca eu cand ma duc la serviciu si desfasor activitatea zilnica pentru care sunt remunerata cu salariu, nu amplasez o pancarta in mijlocul companiei „raportul a fost incheiat cu sprijinul Mihaelei Scanteie” sau ceva asemanator si nu sunt platita din bani publici si nici nu am fost aleasa de catre electorat sa fac jobul pe care il fac. Adica oamenii astia nu inteleg ca isi fac treaba pentru care au fost angajati de catre electorat, nu altceva. Iar pentru asta nu trebuie amplasate panouri, trebuie reabilitate mai multe drumuri publice de exemplu, sau si mai frumos, construite mai multe, ca aia e problema majora la noi, lipsa infrastructurii. Si lipsa decentei.

Ca daca tot am ajuns la infrastructura, sa ajungem din Racosul de Sus in Racosul de Jos (sau invers) am mers pe un drum vreo 15 kilometri, vai steaua lui. Si a lui si a masinilor cu care eram, ca erau niste gropi de te trezeau din somn.

Pe drum normal ca ne-au mai enervat si peturile lasate in copaci, daca citeste cineva cumva postarea asta, in afara celor 5 persoane care stiu momentan de blog, iar acel „cineva” stie de ce erau peturi in copaci, sa ne spuna si noua, ca noi am crezut ca sunt semne ca in Hansel si Gretel, sa stie drumul spre casa unde nu au primit educatia necesara si nu li s-a spus „daca lasi gunoi in urma ta, esti un gunoi, mai bine fii un nimic si nu lasa nimic”.

Si am ajuns noi, pe o vreme de primavara-toamna, ca asa se poarta sezonul asta. Si iar ne-am mirat, ca noi ne miram mereu de lumea in care traim. De ce nu exista indicatoare catre locul asta? De ce nu exista panouri cu locul asta, incepind cu 25 de kilometri venind dinspre Brasov spre Racos, sau dinspre Sighisoara spre Racos, sau dinspre oriunde spre Racos cu „hai la Racos!”? Si de ce nu exista un site al primariei Racos pe care sa gasesti informatii despre Racos?  Nu stim. Noroc ca a mai fost lume la Racos si au scris articole si au postat poze pe internet. Asa am aflat noi cum sa ajungem si ce e de vizitat.

Mai jos poze. Noua ne-a placut mult. In primul rand, nu sunt multi vulcani in Romania, iar aici poti sa te plimbi linistit prin craterul unuia si e faina senzatia, deoarece calci pe un fel de zgura si ai impresia ca pasesti pe biscuiti :), culorile sunt foarte faine, nemaintalnite, poti vedea cel mai recent lac de pe harta tarii, Lacul de Smarald (nu are smaralde, ca ne-am uitat noi, fetele, dupa ele dar am ajuns la concluzia ca numele i se trage de la culoare) si desigur coloanele de bazalt inalte de 12 metri. Calitatea pozelor e slaba, pentru ca eu le-am facut cu telefonul din dotare.  Oricum, daca aveti ocazia, mergeti!

 

 

 

Standard
Scânteie Culturală, Scânteie Socială

Despre cumintenie

Inaugurez blogul cu prima mea postare despre cumintenie.

De fapt asa a si pornit ideea de blog, de la cea mai buna prietena a mea, care imi spune de mult timp sa scriu. Dar eu nu sunt chiar cea mai cuminte din lume, asadar blogul s-a lasat mult asteptat, pana saptamana asta cand revolta m-a facut sa scriu despre cumintenie.

Despre Brancusi adica si despre sculptura lui faimoasa „Cumintenia Pamantului”. Citisem de curand un articol despre faptul ca de cand s-a lansat prescriptia publica pentru achizitionarea sculpturii mai sus numite, s-au strans aproximativ 25 000 euro. Infima suma. E nevoie de 5 milioane de euro donatie de la populatie pentru ca statul sa poata dona inca 6 si sa poata fi achizitionata si redata iar patrimoniului cultural roman.

Ma revolta lipsa de interes a romanului pentru tara lui si pentru cultura lui, ma revolta lipsa de educatie si lipsa de implicare si de asemenea ma revolta ideea ca o opera a celui mai mare sculptor roman, Brancusi adica, sa stea in muzeul Brancusi de la Paris,  la Berlin sau in cine stie ce colectie privata, nu la Bucuresti in Muzeul de Arta.

Daca vrem sa schimbam tara, sa incepem cu noi si cu educatia noastra, sa investim in educatia noastra si in operele noastre de arta. Ne plangem ca nu avem turisti, insa nu stim sa-i aducem in tara. Eu am fost la Luvru sa vad Rodin, sunt convinsa ca un francez ar veni la Bucuresti sau la Tg. Jiu sa vada Brancusi, dar pentru asta trebuie sa-l avem aici.

Mai jos, informatii despre cum putem dona pentru aceasta opera de arta. Eu am facut-o deja, sper sa o faca toti cunoscutii mei si inca multi altii. Si inchei cu un episod din viata lui Churchill (nu-l apreciez foarte tare in general, insa intamplarea asta am mai povestit-o si am mai scris despre ea). Dialogulul urmator a fost  purtat de Winston Churchill cu Seful de Stat Major al Marii Britanii, Hasting Ismay, undeva in cursul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dialog grăitor pentru atenţia acordată în alte timpuri principiilor si culturii. Fiind interpelat de Şeful de Stat Major pentru suplimentarea fondurilor armatei, Churchill ii raspunde acestuia ca nu are de unde sa aloce noi fonduri. Ismay ii propune sa directioneze fondurile Ministerului Culturii, motivind ca tara era in razboi si nu putea fi aparata altfel. „Si dacă luam banii de la cultura, atunci ce mai aparam?”, i-a raspuns impasibil Churchill.

Asadar, noi ce aparam si mai ales cu cine?

Iata link-ul:

http://cuminteniapamantului.ro/

 

Standard