Interviuri

Am văzut două interviuri foarte interesante săptămâna asta, care în întregime vorbesc despre felul în care este România noastră. O oglindesc la modul cel mai fidel și crunt.

Azi dimineață pe la 05.30 am văzut interviul lui Liviu Dragnea din închisoarea Rahova. Am reușit să #rezist să spun așa până la final. Delir, efectiv. Începînd cu primele secunde în care cvasi-jurnalista îi spune „d-le președinte, mi-a fost dor de dvs.” încheînd cu ceea ce i se „coace” atât de „străveziu”. Aceleași constante : statul paralel, interesele, demonizarea, serviciile, Laura Codruța Kovesi, Johannis, DNA-ul, etc. La care au fost adăugați și niște foști prieteni care l-au părăsit acum, Vasile Dâncu de exemplu. Plus oprimarea din închisoare care deigur că l-a afectat și i-a șters zâmbetul. Plus Irina (hăituită și ea, evident) .

Iar duminică seara în București am văzut interviul cu Angela Gheorghiu. Soprana a vorbit despre parcursul pe care l-a avut de-a lungul carierei, despre cultura în România, despre meritocrație și despre management. Managementul defectuos din cultura românească, de fapt din sistemul românesc. Despre faptul că dacă cineva este un mare artist nu înseamnă că este neapărat și un mare manager de teatru. Sau despre cât de învechită este mentalitatea noastră, per total. Despre felul în care cineva care „a prins o funcție” , se ține cu dinții de ea, fără a ține cont de limitările pe care funcțiile le modelează personalității.

Concluzia mea matinală este că până în momentul în care nivelul de educație nu va fi diferit, ridicat, până când nu vom avea o mare deschidere reală către Vest, nu vom schimba mare lucru. Până în momentul în care nu vom înțelege că politicul este cel care conduce absolut tot în societate și nu vom vota oamenii care chiar merită să fie cei care iau decizii pentru noi toți, nu se va schimba nimic. Atâta timp cât încurcăm mediocritatea cu meritocrația, cât nu înțelegem mecanisme democratice – începînd de la importanța votului la cea a dezbaterii reale, argumentate, cât timp nu recunoaștem greșeli, nu înaintăm.

E posibil să nu pară că există legătură între cele două interviuri, însă ea există. Recomand vizionarea ambelor, tocmai pentru a concluziona fiecare după mintea lui, drumul lung încă de parcurs. Iar toate le scriu, știind clar că vin alegeri și observîndu-le nu neapărat ca pe un alt scrutin electoral ci ca pe un nou prag de (i)maturitate a electoratului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s