Uncategorized

Infrastructura culturală, absolut deficitară în Brașov

Am început să scriu textul ăsta după o discuție pe Social Media despre lipsa posibilității achiziționării biletelor online pentru un spectacol. Schimb de replici, nu discuție, cu teatrul dramatic. Mi s-a părut iresponsabil ca acum în mijloc de pandemie, într-un județ aflat în top 3 negativ la număr de cazuri de Covid-19, să nu existe posibilitatea ca un bilet la teatru să fie cumpărat online, adică un lucru absolut firesc în orice oraș emergent, la Brașov să nu fiem inutil, de expunerea la aglom disponibil. Pentru că achiziționarea unui bilet online, scutea viitorul spectator de un druerația din bus, de statul la o posibilă coadă și de folosirea banilor numerar. Dar la Brașov plata online este irealizabilă, situația asta nefiind singular aplicată teatrului, ci absolut tuturor instituțiilor culturale bugetare din Brașov.

Toată perioada asta ciudată pe care am trăit-o cu toții și o trăim încă, trebuia să fie o perioadă de reflexie și pentru felul în care se dezvoltă cultura la Brașov. Mai ales pentru că într-un oraș ca al nostru, investițiile în tot ceea ce ar trebui să însemne “infrastructura culturală” nu ar avea cum să nu facă parte dintr-o strategie pe termen lung privitoare la dezvoltarea zonei. Cultura nu este un moft, nu este un lucru elitist și nici perimat, nu este ceva intangibil și de neînțeles, mai ales că are extrem de multe sectoare care pot fi accesate de un public diferit.

La Brașov este foarte simplu pentru un localnic să aleagă din oferta culturală, pentru că este atât de săracă încât în 7 zile, bifezi cam tot ce ai putea accesa. Teatru, operă, cinema, bibliotecă, muzee, biserici (Neagră și altele), planetariu, săli de concerte, 2 festivaluri dacă vii când trebuie și … cam gata. Iar eu știu bine cum se comportă un localnic avid să-și hrănească și spiritul nu doar trupul în orașul ăsta, știu și care sunt așteptările unui turist. Iar administrația locală pare a împiedica mai mult decât a ajuta la dezvoltarea culturii urbei și a accesului la ea, lucru care trebuie radical schimbat.

Plecînd de la o nemulțumire punctuală, lipsa posibilității achiziționării biletelor online, am  citit care sunt fondurile pe care le alocă Primăria și Consiliul Județean Brașov culturii, dezvoltării ei și a întregului aparat care ar trebui să o susțină. Pentru că lucru ăsta cu biletele m-a făcut să mă gândesc că un turist nu poate să-și cumpere bilete în prealabil pentru un concert sau un spectacol de la Brașov de exemplu, asta dacă ar vrea, Dar nu ar avea de ce să vrea, pentru că nu prea se pun în scenă spectacole importante aici și nici nu susțin spectacole mari artiști, așadar nici turiștii nu vin, e un întreg lanț, desigur. De aceea mereu când doar mă gândesc să analizez ceva din direcțiile de dezvoltare ale cetății noastre, știu că mă voi lovi de un obsurantism cras. Bun, câți bani au alocat Primăria și Consiliul Județean culturii? Dacă privim raportul de execuție bugetară a municipiului Brașov, suma o să ni se pară wow, la fel cea a județului. Însă mult din banii aceia reprezintă cheltuieli cu salariile celor care sunt angajați în instituții culturale, nu finanțarea efectivă a evenimentelor culturale. Există și instituții culturale care țin de Ministerul Culturii de exemplu, sau care se autofinanțează, însă asta mai ales în sectorul ONG-istic sau a antreprenoriatului cultural privat.

Dar nu doar banii sunt o problemă, ci lipsa interesului real pentru cultura existentă aici și pentru valorificarea ei. În timpul documentării pentru articol, a studierii bugetelor, rapoartelor europene și în urma unor discuții cu prietenii care activează în mediul cultural despre ce se întâmplă la Brașov, am conturat câteva idei pe care le las mai jos. Ele nu sunt neapărat probleme observate ci părți din soluții pentru probleme existente, acesta fiind și rolul articolului, nu doar de a fi critic ci de a fi critic constructiv.
 1.Consolidarea identității culturale a Brașovului și asumarea caracterului divers
 Brașovul este multi-culti pentru că este multi-etnic, iar asta este o bogăție incredibilă pentru oraș. Existența unor programe de redescoperire a istoriei orașului, în care toate etniile și contribuțiile aduse de fiecare în parte să fie valorificate clar într-o modalitate modernă și interactivă, este absolut necesară.

2..Crearea unui brand cultural identitar autentic brașovean

Brașovenii și cei care vin aici, știu de Biserica Neagră pentru că este fix în mijlocul Centrului Vechi, nu ai cum să o ratezi din nicio poză. Câți știu (și vizitează) însă Prima Școală Românească din Schei, câți știu de Biserica din Bartolomeu care este cea mai veche biserică din oraș a cărei construcție a început în 1225 sau câți știu că “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” prima scriere în limba română se găsește la Arhivele Naționale din Brașov? Unicitatea tezaurului istoric de care beneficiază cetatea noastră, este efectiv nevalorificată și nepromovată adecvat valorii deținute.

3. Crearea unei Facultăți de Artă în cadrul Universității Transilvania

Toate spiritele creative migrează către orașe care le acordă posibilitatea dezvoltării și e foarte normal să fie așa : București și Cluj, au absorbit din talentul brașovean, pentru că talentul brașovean nu are unde să se desfășoare aici. O Facultate de Artă, poate fi o soluție pentru păstrarea artiștilor  în Brașov și pentru dezvoltarea culturii orașului. Universitățile fiind mereu incubatoare de idei, iar efervescența studenților, nu poate fi decât creatoare atâta timp cât este și încurajată să se defășoare.

4. Colaborare clară între mediul universitar și instituțiile culturale brașovene

Avem o Facultate de Muzică și o Școală de Arte în Brașov, nu știu cum colaborează și dacă o fac, bănuiesc că nu. Cel puțin în spațiul public nu par a avea evenimente comune vizibile. Facultatea aparține de Universitate și Școala de Consiliul Județean.

Organizarea unor evenimente comune care să genereze interes și care să fie diverse, nu cred că este ceva de neconceput, mai ales pentru niște organizații culturale creative.

5. Dezvoltarea sectorului cultural independent

Deoarece punctele anterioare par mai greu de realizat, cel puțin punctul 3), inițial cred că sectoarele culturale independente ar trebui să fie cele susținute. Iar asta se poate face prin alocarea unui procent din bugetul local și județean pentru finanțarea și consolidarea sectorului cultural independent.

 

6. Regândirea „Zilelor Brașovului”

Evenimentul acela care înseamnă blocarea unei alei din Parcul Central și a Pieței Sfatului cu diverse tonete trebuie regândit astfel încât să fie integrator istoric-cultural-artistic și în ultimul rând culinar. Iar culinar ar trebui să fie cu precădere îndreptat către autenticitatea gastronomiei ardelenești – brașovene.

7. Festivalurile – trendul actual și absolut
Este clar că o abordare care nu conține elemente inovative, nu va apropia pe nimeni de cultură. Este clar că un Festival perimat cum este Cerbul de Aur, nu prea se mai regăsește pe agenda unui tânăr brașovean și nici a unui turist.  Festivaluri cum este Amural sau Rockstadt Extreme Fest însă, atrag spectatori în zona noastră. Desigur, anul acesta fiind situația excepțională, ambele sunt anulate, însă e momentul oportun pentru gândirea unei strategii pentru anul viitor. Îi lipsește Brașovului un festival de film, unul de teatru ( important, cu actori și regizori buni – nu cvasi tentativa anual-autumnală de la dramatic )? Da, îi lipsesc. Se poate investi în zona asta? Cu siguranță.
8. Crearea unor hub-uri culturale pentru dezvoltarea artei contemporane
Desigur că este greu în momentul în care nu ai unde să îți etalezi talentul și creația, să fii determinat să faci ceva în direcția lui. Lipsa unor spații expoziționale, muzeale, a unor hub-uri culturale unde ONG-urile culturale și artiștii locali să se desfășoare, sugrumă dorința de a incuba și dezvolta idei. Există spații nefolosite și clădiri dezafectate care pot găzdui evenimente unice care să înglobeze diverși artiști, deschiderea administrației în acest sent fiind absolut inexistentă din discuțiile pe care le-am avut cu diverși artiști și antreprenori culturali din Brașov.
9. Construcția Sălii Polivalente
Fiind an electoral și pre-campanie, a apărut iar în spațiul public, proiectul megaloman al construcției Sălii Polivalente. Nu intru în politică locală, nu asta este tema articolului, însă este absolut certă nevoia construcției unui spațiu care să fie facilitator pentru expunerea artei. M-am uitat peste proiectul Sălii, include și spații specifice vernisajelor, concertelor, dansului, conferințelor și congreselor. Ce este foarte important, este ca ea să se și finalizeze.
10. Augmentarea accesului la cultură, dezvoltarea unor noi audiențe

  Cred că este unul dintre cele mai dificile puncte, dacă acum nici măcar accesul la cumpărarea unui bilet online nu este posibil. O nouă audiență ar putea fi interesată de un nou muzeu care să fie amplasat la periferia orașului, în zona CET de exemplu, sau în zona fostei platforme Tractorul Pentru că o zonă industrială dezafectată poate fi remodelată în feluri extrem de atrăgătoare pentru tineri. Iar muzeul nu trebuie să existe în mentalul tinerilor ca un spațiu prăfuit și intangibil, ci ca pe unul experimental. Iar din ceea ce spuneam la punctul 5) se pot multiplica variante inclusiv pe sectorul ăsta. Un muzeu al industriei brașovene, al fostelor fabrici și uzine ( Steagu, Tractorul, IAR, Uzina de Armament ) poate deveni o atracție culturală, dacă felul în care este creat conceptul este unul avangardist.

Idei mai sunt, ăsta fiind un sintetizator scris doar ca urmare a unor discuții cu oameni creativi, care nu se regăsesc și nu-și regăsesc interesele pe Agenda administrației locale // județene. Este important de înțeles că noi avem instrumentul ăsta de soft power disponibil și îl ignorăm cu bună știință. Iar gradul de interes pe care îl acordăm în general culturii este replicat de gradul de dezvoltare al zonei și de modul în care este înțeleasă cultura ca generator de influențe inclusiv economice.

Concluzia este cea din titlu, deficiențele infrastructurii culturale afectează negativ Brașovul, atât ca municipiu cât și ca județ. Există soluții? Da, câteva idei am scris mai sus, altele așteaptă probabil un nou text pe tema asta. Nu sunt scrise ca un decalog musai de urmat, nici nu este asta ideea, ideea este să existe deschidere la dialog, să se lucreze la modul unitar, strategic și vizionar asupra unei direcții clare de dezvoltare a Brașovului.

Am citit Raportul Periodic al UNESCO în ceea ce privește România, ultimul pe care l-am găsit disponibil, la fel Barometrul de Consum Cultural din 2018- ultimul publicat de INCFC, pentru a identifica exact tendințele în dezvoltarea infrastructurii culturale locale. La fel pentru a avea reliefată tendința de alocare a finanțărilor din bani europeni, bani care sunt disponibili, dar care sunt ignorați. În urma parcurgerii acestor studii, devine și mai clar că doar lipsa unor integratori dedicați activității pe care au de desfășurat este potrivnică modernității.

Cultura-i cool,
Brașov. Be. Live it ! ( Pariu că nu se prea știe că ăsta e brandul turistic al orașului, cel care include și cultura? ) 🙂
*Text apărut ieri în Brașov Metropolitan, cărora le mulțumesc pentru spațiul acordat în ziarul lor. 
Standard
Uncategorized

Iresponsabilitatea administrației locale și județene lasă urme în statisticile naționale

Arad- județ de graniță, cu o densitate mult mai mare în municipiu decât are Brașovul. În 02.07.2020, autoritățile au declarat că județul este „liber de Covid”. Noi am găsit un pic deplasată exprimarea, deoarece există mobilitate foarte mare în acea zonă, însă putem  fi de acord cu faptul că lipsa cazurilor noi de îmbolnăviri este catalogat drept un mare plus.

La Brașov, numărul îmbolnăvirilor crește constant, iar administrația locală  și județeană din păcate este în pre-campanie electorală. La ultima informare a Grupului de Comunicare Strategică, din 03.07 , în Brașov au fost raportate cu 62  mai multe cazuri de infectări decât ieri. Ceea ce este de înțeles atâta timp cât autoritățile locale și județene par a ignora deplin ceea ce se întâmplă în județ, fiind preocupate de imaginea publică fardată.

Este pre-campanie electorală, știm foarte bine asta. Însă atâtea poze și filme am văzut cu șantierul viitorului Aeroport, atâtea planșe colorate ale viitoarelor autostrăzi și ale absolut tuturor proiectelor de dezvoltare ale Brașovului în ultima lună, încât dacă nu am ști exact să analizăm toate informațiile pe care le varsă în Social Media autoritățile, am crede că Brașovul este extrem de bine administrat și gestionat, însă cifrele și realitatea combat aceste postări.

Sunt niște lucruri pe care nu le înțelege administrația locală și anume că este responsabilă și de starea sănătății brașovenilor și a turiștilor care vin aici. Când orașul // județul tău, se confruntă cu un număr crescut de îmbolnăviri și ajunge într-un top negativ la nivel național, mai lași deoparte pozele de la Aeroport și cauți soluții. Adică am înțeles cu toții cred că la Aeroport se muncește zi lumină și că în Planul de Relansare Economică creat de Guvern se vor aloca 100 milioane de euro pentru continuarea construcției. Însă promovarea deșănțată a unei construcții care are nevoie de servicii de consultanță pentru concesionarea Aeroportului Brașov și pentru care se va organiza licitație, este deplasată. Promovare deplasată făcută atât de Consiliul Județean, cât și de Președintele ei, care intră live pe pagina de Facebook și ne arată cum zboară deasupra șantierului.

Toată această aroganță și lipsă de empatie, toată această lipsă de strategie în ceea ce privește gestionarea cu prioritate a problemelor reale ale Brașovului, credem că va fi percepută real de către brașoveni. Pentru că mor oameni în spitalele care au ajuns deja la un maxim de ocupare, iar edilii pozează în orice altceva în afara a ceea ce ar trebui de fapt. Și anume în lideri reali în timp de criză mondială, guvernați de preocuparea pentru sănătatea populației și binele ei în primul rând, nu de o imagine personală construită artificial.

Dacă ție, în rol de conducere a administrație, îți pasă și de oameni, nu doar de un efemer succes electoral, încerci să găsești soluții la situația în care se găsește județul tău, nu te testezi la debut de pandemie când nu exista niciun motiv pentru care să faci asta când testele erau puține și nefolosite de cei cărora chiar le erau necesare.

Iar pentru că noi dorim să preîntâmpinăm  cât mai mult din eventualele viitoare acuze, putem să spunem că am identificat și câteva soluții după discuții cu specialiști, atât din mediul medical cât și din administrația altor orașe care traversează  mai bine criza pricinuită de noul coronavirus. Toate măsurile pot fi puse în practică deoarece managerii de spitale sunt numiți de Consiliul Județean, iar Consiliul Județean în esență este responsabil cu mai mult decât distribuția pe pagina de Facebook a evoluției Aeroportului. El trebuie să fie un integrator de soluții alături de DSP care este finanțat de Ministerul Sănătății și de Prefectura Brașov, care practic este reprezentanța Guvernului în teritoriu.

– De exemplu, folosești toate canalele de Social Media de care dispui să faci o campanie de informare serioasă asupra riscurilor îmbolnăvirii de Covid-19,nu arăți cum se dă cu avionul Președintele CJîn funcție, nu-i pasă nimănui căruia îi moare o persoană dragă în spital, după ce a fost diagnosticată cu Covid-19;

– Inviți cadre medicale care să explice calm de ce pandemia trebuie privită cu precauție, nu cu panică, însă nu trebuie ignorată, ci conștientizată la modul real. Încerci să combați fenomenul de fake-news la nivel local și asiguri transparența distribuirii informațiilor cu privire la evoluția cazurilor în județul tău

– Amplasezi corturi sanitare în locurile aglomerate de genul piețelor alimentare sau a zonelor frecventate de turiștii care vin la munte. Asiguri corturile cu personal medical și voluntari, iar la corturi te asiguri că: se poate lua temperatura, se pot achiziționa sau distribui gratuit măști de protecție, dezinfectant, se găsesc chiuvete mobile pentru spălat pe mâini și săpun, există posibilități de informare clară despre ce înseamnă noul coronavirus;

– Modifici cât poți de repede sau oferi alternativa pentru plata online sau cu cardul la tot ce înseamnă servicii sau produse oferite de tine ca administrație și de către orice serviciu din subordinea ta. Eviți să pui pe drumuri populația pentru achiziționarea unor bilete la concerte sau pentru plata diverselor dări către stat;

– Înlocuiești 95% din ce înseamnă printuri inutile cu coduri QR, lași și printuri pentru cine nu are telefon mobil și internet, dar duci administrația către viitor. Folosești parte din panotajul stradal în acest scop, atât al informării cât și al responsabilizării cetățenilor;

– Faci apel la folosirea mijloacelor de transport alternativ de către populație, la folosirea bicicletelor, a mersului pe jos și a autoturismului personal, pentru a evita aglomerația din mijloacele de transport în comun. Știu că este greu mai ales dacă ești Președinte de Consiliu Județean și de abia ai coborât din avion după ce ai survolat un șantier, dar datoria ta este să faci asta;

– Te asiguri că ai spitalele reabilitate, cele care există deja, nu faci paradă cu un viitor spital modular, a cărui construcție este extrem de costisitoare, cronofagă și destul de incertă momentan;

– Urmărești ca anchetele epidemiologice să fie mai rapide, testarea să fie mai extinsă în cadrul acestora și separat de ele, accelerezi și eficientizezi procesul de recoltare și procesare a probelor recoltate; 

– Faci presiuni asupra Ministerul Sănătații și Guvernuluii, ca o aplicație de genul Corona- Warn-App, a cărei utilizare în Germania și Austria a dus la o mai ușoară trasabilitate a cazurilor de îmbolnăviri să fie promovată și în România, pentru că ea este disponibilă în app- store, dar este ignorată, la fel efectul ei benefic pentru stoparea recrudescenței răspândirii bolii.Dacă tu ca administrație încă nu ai auzit de ea folosești degeaba Social Media, sau o folosești doar pentru auto-promovare.

– Te asiguri că ai medici militari disponibili să preia un eventual haos, așa cum s-a întâmplat la Suceava sau Hunedoara, pentru că ei au pregătire atât medicală cât și strategică în a minimaliza eșecul atât de vizibil al unei administrații depășite clar de situația din județ. Chiar dacă în mod normal, nu este o criză în care cadrele militare să fie cele la care trebuie să apelezi, România fiind singura țară din UE care a folosit armata în criza asta, te asiguri tu ca administrație că folosești cei mai potriviți și pregătiți oameni pe care îi ai pe plan local pentru a combate o situație clar scăpată de sub control.

Am scris prezentul text, după ce am privit cu tristețe  felul în care administrația locală și județeană se raportează la numărul infectărilor din județ, la numărul cazurilor în creștere de îmbolnăviri și la numărul deceselor. Interesul unei administrații trebuie să fie centrat pe buna gestionare a situațiilor de risc pentru populație, nu pe imagini filtrate pe rețele de socializare. Facem un apel la responsabilitate către cetățeni și la precauție. Evitați aglomerațiile, folosiți masca de protecție în spațiile închise, spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun. Să fim sănătoși cu toții, să preîntâmpinăm îmbolnăvirea cu Covid-19 , mai ales când vedem iresponsabilitatea administrației locale și județene.

* Text scris de mine și Dan Corolea, colegul meu din USR, după ce ne-a luat capul când am văzut ce face Consiliul Județean în vreme de pandemie în loc să facă ceea ce trebuie. Da, noi am analizat cifrele și ne-a cuprins îngrijorarea, apoi am stat de vorbă cu câțiva prieteni din sistemul medical și cu câțiva din administrația unor județe mai bine conduse decât al nostru. Articolul a apărut azi în Brașov Metropolitan, mulțumim. 

 

Standard
Uncategorized

#digitalizare

Ok, m-am trezit clar cu ideea că am o problemă cu administrația brașoveană. De fapt nici nu știu dacă am cu administrația, cât am cu lipsa progresului în administrație, cu desuetudinea administrației care se încăpățânează să păstreze orașul // județul în altă epocă.

Pe rând. Acum un timp am scris Consiliului Județean Brașov, pentru că nu găseam pe site-ul lor o informație despre o ședință. Voiam eu să particip la o ședință și nu știam când este, pentru că nu era calendarul afișat. Mi-au răspuns, în timp util, recunosc. Dar pe mail, printr-o scrisoare semnată de 5 oameni cred, inclusiv de Președintele CJ. Iar eu deloc impresionată, contrariată chiar m-am gândit cât de simplu ar fi fost să fie site-ul ăla al CJ mai friendly și de Doamne ajută! Să fie acolo postate info necesare cetățeanului, nu blabla-uri, iar eu, cetățean, să nu fiu nevoită să scriu decât dacă nu găsesc tot ce am nevoie acolo. Și să nu mi se răspundă printr-un înscris întins pe 2 pagini, în care la final găsesc expresia “întocmit de …” care sincer, dar sincer, vine dintr-un alt mileniu. Iar Președintele CJ să semneze contracte de infrastructură a județului Brașov, nu reply-uri la întrebări despre calendarul ședințelor. 

Bun, a fost atât de ciuntitul proces de Bugetare Participativă, organizat de Primăria Brașov. Prima chestie absolut descurajantă, după întreg scandalul cu declararea eligibilității, a fost posibilitatea de a vota proiectele preferate. Sau mai exact IMposibilitatea. O chestie atât de banală, care trebuia să fie posibilă pe bază de autentificare cu e-mail, utilizator și parolă, s-a transformat în ceva atât de complicat de te apuca lehamitea până votai că vrei drum de dat cu bicicleta pe deal. Și nu mai votai, pentru că Primăria te punea să faci un drum la ea să iei pe bază de Carte de Identitate un user name. Stupid. Apoi, pentru că scandal // scandal, că altfel nu se poate, au început să trimită  ei userul pe mail după ce trimiteai copie după CI. Adică tot greu, greu pentru că de ce să fie ceva simplu și în ajutorul cetățenilor, când poate fi contra lor? De ce să fie introdus un mecanism care să încurajeze cetățenii să se implice activ în viața cetății, când pot crește lehamitea în ei, să îi lase să facă ce vor? 

Ieri, o discuție pe Facebook cu Teatrul Sică Alexandrescu. Promovează ei acum Bastionul Artiștilor, adică spectacole de teatru la Bastionul Țesătorilor. Foarte faină inițiativă, jur, îmi place maxim. Ce nu-mi place este că te pun să mergi să iei bilet de la casieria teatrului sau de la Bastion. De ce??? Pentru că nu se pot cumpăra bilete online. Iar atunci, în vremuri d-astea pandemice, când județul Brașov este pe locul 3 național la nr de cazuri de infectări cu Covid-19, teatrul pune pe drumuri cetățenii în mod inutil și eventual te fac și să plătești cu numerar, că de ce să cumperi bilete online? De ce? Acum vreo 5 ani, am cumpărat bilete online la Opera din Odessa unde am văzut „Turandot” . Adică Odessa, Ucraina, no UE, non NATO, nu era 2020. Adică erau normali pentru vremurile alea. 

Foarte mult aș vrea, să nu ne mai împiedicăm în lucruri d-astea simple. Ne-ar fi mai facilă viața tuturor, serios vorbesc ! 

 #digitalizare #progres #brasov

Standard