Uncategorized

Un fel de selecție

O să las aici o ciornă despre niște selecții de anul trecut, complet necizelată, scrisă așa, pe genunchi în timp ce mâncam o pizza congelată de la Lidl, după ce am aruncat-o rapid în cuptor. E excelentă, nu sunt la prima.

Cel mai bun film din 2020 : e un film văzut la TIFF Unlimited, nu era în competiția de anul ăsta, dar m-a impresionat. Despre decrepetitudine, dar nu doar ca etate ci și ca uzură a sentimentelor, a iubirii. Despre iubirea ca obicei, despre abuz și durere. Până la finalul articolului îmi amintesc numele cu siguranță.

Cea mai bună carte din 2020: pentru mine, care recunosc că deși am avut timp, nu am avut chef de scris și nici de citit, dar totuși cea mai bună carte a fost „Vara în care mama a avut ochi verzi” de Tatiana Țibuleac. Am descoperit-o într-un podcast pe care îl ascult, mi-a plăcut ideea, am cumpărat-o, am citit-o, o recomand. Mai ales pentru că relațiile dintre mame de băieți și băieți, par mereu complicate.

Cel mai fain eveniment cultural din 2020: la care am fost, că n-au prea fost, vorba aia, virusul infam, etc. „Floating Cinema and Theatre” de la Sfăntu Gheorghe desigur. Pe lacul Szentkereszty din Arcuș, lângă conac, îmi pare rău că nu am scris mai multe atunci. Vreau foarte mult să importăm ideea și la Brașov la vară.

Cea mai faină supriză culturală din starea de urgență a fost „Consultația poetică” cu Matei Vișniec.

Despre muzică nu pot spune, eu ascult muzica pe care o ascultam în facultate, rar schimb playlist-ul iar când o fac, în general am decepții auditive.

Despre expoziții, pot spune că în 29 decembrie am văzut litografii de Picasso și alții la Muzeul de Artă Brașov. Expoziție cu preț de intrare de 1 leu, ireal…

Sigur că anul 2020 a însemnat foarte multe alte lucruri, de unele am mai scris, despre civism și politică sau campanii, despre călătorii. Au fost însă foarte multe lucruri urâte în anul trecut și nu am deloc dispoziție să le detaliez. M-am bucurat sincer când a început 2021, cum cred că s-a bucurat multă lume, oriunde ar fi fost pe glob.

La mulți ani, tuturor!

L.E. Nu-mi amintisem numele filmului până la final, așadar am revenit. Am zis că e necizelat textul, ok? „El diablo entre las piernas” de Arturo Ripstein.

Foto de pe Facebook ul TAM, cu spectatorii în bărci în fața scenei, pe lacul de la conac.

Standard

5 gânduri despre „Un fel de selecție

  1. M. Z. zice:

    La mulți ani, frumoasa mea! Îți urez un an de o mie de ori mai bun decât 2020.

    Promite-mi că mă iei cu tine la Arcys anul ăsta. Te pup, don’t be such a stranger.

    Apreciază

  2. Radu Francisc zice:

    La mulți ani!

    Un An Nou cu multe bucurii și sănătate și tot ce îți dorești tu
    Multă iubire!

    Plus o dorință specială pentru mine. Aș vrea să scrii mai mult și mai des pentru că îmi place mult cum scrii. Ai un stil foarte natural, ușor miștocăresc, însă cu multă emoție uneori. Îmi plac mai ales cronicile culturale sau postările despre călătorii, uneori analiza ambientului politic.
    Îți urez mult succes în Noul An!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s